Atenție! Acest articol nu este destinat tuturor, nu este pentru cei care trăiesc de la alegeri la alegeri și se hrănesc doar cu politică. Acest articol este pentru cei care știu că viața lor este mai importantă decât orice lider politic, deputat sau ministru. Acest articol este pentru cei care pun preț pe sănătatea lor, pe alimentație, pe produsele pe care le consumă (indiferent unde locuiesc: în R. Moldova sau oriunde în lume).
Așadar, pentru cei care au ajuns până aici: articolul de astăzi este despre cum alimentele de proastă calitate ne scurtează viața.
Sistemul industrial care astăzi ne hrănește și-a pierdut complet mințile. Niciodată în istorie magazinele de produse alimentare nu au oferit atâta alegere ca în prezent. Și niciodată în istorie diabetul și obezitatea nu au fost atât de răspândite în întreaga lume.
Niciun medic nu va scrie pe un certificat de deces că persoana a murit din cauza unui regim alimentar prost, afirmă un jurnalist german care scrie pe tema alimentației de mai bine de 10 ani.
Murim de regulă ca urmare a unor maladii. Dar majoritatea dintre ele sunt declanșate sau agravate de alimentația nesănătoasă. Regula este valabilă, indiferent unde ne-am afla.
Nutriționiștii ne recomandă ca atunci când facem cumpărături, să ignorăm complet ambalajul și imaginile frumoase de pe produs, dar să ne focusăm atenția pe reversul ambalajului, acolo unde este specificat din ce este compus un produs alimentar, ce ingrediente conține. Veți fi uimiți să descoperiți că aproape fiecare produs alimentar conține de exemplu zahăr.
Otrava din mezeluri, salamuri, șuncă
Experții în domeniu îndrăznesc să spună că toate mezelurile din magazine conțin nitriți. Nitritul de sodiu este aditivul responsabil de efectele adverse pe termen lung, inclusiv de îmbolnăvirea de cancer. Nitritul de sodiu e codificat cu E250. Acesta poate fi utilizat împreună cu E 249 adică nitritul de potasiu, iar efectele lui asupra organismului sunt la fel legate de creșterea riscului de apariție a cancerului.
În Franța deputații au propus la sfârșitul anului 2020 o inițiativă legislativă ca nitriții din mezeluri să fie interziși începând cu 2023. Potrivit studiilor științifice care durează de mai bine de 20 de ani, consumul de mezeluri este nociv pentru sănătate. Doar un mic exemplu și o paranteză cum deputații în alte țări înțeleg să fie în serviciul cetățeanului venind cu propuneri legislative și apoi votând pentru ca cetățeanul să fie protejat în propria țară. Oricum, să nu idealizăm, fiindcă ideal nu veți găsi nicăieri în această lume.
Încă din anul 2015, Organizația mondială a sănătății a clasificat carnea procesată, așa cum este cea folosită în crenvurști sau în șuncă în grupul 1 de risc alături de tutun, azbest și gazele de eșapament rezultate de la motoarele diesel.
Carnea roșie, categorie în care este inclusă carnea de vită, miel/oaie/berbec și porc, a fost introdusă în grupa de risc 2, fiind clasificată drept „cancerigen probabil”. În această listă găsim și substanțe precum glifosatul, un erbicid cancerigen. Clasificarea cărnii roșii în grupa 2 de risc oncologic reflectă existența unor „dovezi limitate” că poate provoca afecțiuni oncologice.
În Franța, deja de 20 de ani oamenii de știință vorbesc despre acest risc major la care suntem supuși atunci când consumăm mezeluri. Studiile lor se bazează pe zecile de mii de decese înregistrate anual. Bilanțul este mult mai mare, fiindcă e mai puțin vizibil decât mortalitatea ca urmare a accidentelor rutiere.
Ce se întămplă în R. Moldova?
Acum, să ne imaginăm ce se întâmplă în R. Moldova, unde fermele sunt numărate pe degete, iar rafturile magazinelor – pline cu salamuri, șuncă, mezeluri de tot felul. De unde vine materia primă? Unde este procesată? Puneți aceste întrebări atunci când faceți cumpărături. Este dreptul vostru să știți ce cumpărați și ce puneți în farfurie copiilor voștri.
Ce vă recomandăm la finalul articolul de astăzi este să faceți o obișnuință din a citi ceea ce este scris pe ambalajul produselor pe care le cumpărați. Să observați ce ingrediente conține produsul, câtă carne, lapte se conține în produsele de carne sau lactate.
Faceți un experiment și încercați să găsiți mezeluri (salamuri, șuncă) care să nu conțină nitriți sau nitrați.
Pentru conaționalii care sunt stabiliți în Franța, puteți descărca pe telefon aplicația Yuka și cu ajutorul ei să scanați produsele pe care le cumpărați. Această aplicație vă permite să vedeți câți aditivi are produsul și în funcție de acest lucru să alegeți ce este mai bun pentru sănătatea voastră. Aplicația automat clasifică produsele în rele, mediocre, bune sau excelente.
Există și alte aplicații în acest sens, le puteți încerca și adapta după necesitățile voastre.
Iar la final, vă invităm să lăsați în comentarii experiențele voastre după ce ați început să citiți mai atent ce scrie pe ambalajul produselor alimentare pe care le cumpărați în mod regulat.
Sănătate tuturor!