Astăzi se desfășoară concursul pentru selectarea celor doi judecători din partea Consiliului Superior al Magistraturii la Curtea Constituțională. Cu această ocazie, Ministra Justiției, Olesea Stamate, a transmis o notă de poziție, dar fiind faptul ca nu poate participa la ședința în cauză.
În nota sa de poziție, ministra recomandă ”analizarea, cu mare atenție, a dosarelor unor candidați asupra cărora au fost ridicate semne de întrebare vizavi de integritatea sau profesionalismul lor, alții fiind excluși din competiție la Parlament sau Guvern pe motiv că nu au întrunit criteriile înaintate (or, criteriile in concursul Guvernului și cel al CSM-ului sunt identice)”.
Olesea Stamate a prezentat și nume concrete de magistrați care s-au înscris în concurs și care în opinia ei, dacă vor fi selectați ar putea prejudicia imaginea noii componențe a Curții:
1. Pe motivul excluderii de către Comisia din Parlament și cea din Guvern, ținând cont că criteriile pentru concursul la Guvern sunt identice cu cele ale CSM:
Oleg POTÎRNICHE
Eduard BOIȘTEANU
Andrei COCA
Domnica MANOLE
2. Din motive legate de reputația profesionale și dubii privind integritatea:
Iulia SÎRCU
Teodor CÂRNAȚ
Ghenadie ENI
Tatiana RĂDUCANU
Iată textul integral al notei de poziție transmisă de ministra Justiției, Olesea Stamate:
Consiliul Superior al Magistraturii
Notă de poziție cu privire la concursul privind suplinirea funcțiilor vacante
de judecător la Curtea Constituțională
În calitate de Ministru al Justiției și membru al Consiliului Superior al Magistraturii, având în vedere imposibilitatea de a mă prezenta la ședința Consiliului din 30 iulie 2019, țin să-mi exprim poziția referitoare la examinarea candidaților pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională, care va avea loc la 30 iulie 2019.
Am toată convingerea că funcția de judecător la Curtea Constituțională poate fi ocupată, în exclusivitate de o persoană profesionistă și integră, asupra căreia nu planează nici cel mai mic dubiu. Or, imaginea Curții Constituționale a fost grav afectată recent, și va dura pînă aceasta va putea fi restabilită. O componență nouă, cu judecători fără cel mai mic dubiu privind integritatea și competența acestora, ar putea reconstrui, din temelie, încrederea cetățenilor în înalta Curte.
Ținând cont de faptul că nu voi putea participa la ședința de evaluare a candidaților, nu pot să-mi exprim opinia în favoarea unuia sau al altuia. Însă, în lista candidaților care au depus dosarele pentru această poziție, sunt câțiva candidați care, în mod cert, nu trebuie să se regăsească în noua componență a Curții. Astfel, solicit respectuos Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, să ia în considerație această notă de poziție atunci când va evalua și selecta candidații pentru Curtea Constituțională.
Reieșind din criteriile anunțate de CSM pentru ocuparea funcțiilor de judecător la Curtea Constituțională, pentru considerente legate de reputația profesională, cazurile de încălcare intenționată sau din neglijență gravă a drepturilor și a libertăților fundamentale, inclusiv constatate de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, de implicare în activități compromițătoare, în special care figurează în investigațiile jurnalistice, precum și ținând cont de faptul neadmiterii unor candidați în cadrul concursurilor desfășurate de Comisia parlamentară juridică, numiri și imunități și Comisia de concurs pentru selectarea candidaților la funcția de judecător al Curții Constituționale din partea Guvernului, consider ca selectarea și numirea următorilor candidați ar putea prejudicia imaginea noii componenețe a Curții:
1. Pe motivul excluderii de către Comisia din Parlament și cea din Guvern, ținând cont că criteriile pentru concursul la Guvern sunt identice cu cele ale CSM:
Oleg POTÎRNICHE
Eduard BOIȘTEANU
Andrei COCA
Domnica MANOLE
Însă aici CSM urmează să decidă în ce măsură candidații respectivi corespund criteriilor înaintate față de ei.
2. Din motive legate de reputația profesională și dubii privind integritatea:
Iulia SÎRCU
Ex-judecatoare cu activitate compromisă care nu va inspira încredere și va decredibiliza Curtea Constituțională. Exemplele cele mai elocvente:
a) sancțiune disciplinară aplicată în aprilie 2016 de catre Colegiul Disciplinar pentru hotărârea luată de completul din care făcea parte și dna Sircu în cauza Basconslux (hotărârea Colegiului Disciplinar din 22 aprilie 2016 https://csm.md/files/Hotarirele_CDisciplinar/2016/22-9.pdf ). Sancțiunea sub forma de mustrare a fost aplicata pentru încălcarea unei norme imperative a legislației (a fost validat un contract declarant nul prin lege) și motivarea în mod vădit contrară raționamentului juridic. CSM a anulat hotărârea Colegiului Disciplinar, dar nu din cauza că judecătorii nu au comis vreo sancțiune disciplinară, ci din cauza că CSM a interpretat răspunderea disciplinară eronat, concluzionând că judecătorii nu pot fi trași la răspundere atât timp cât hotărârea nu este anulata de o instanță superioară. Având în vedere că hotărârea fusese contestată pana la Curtea Suprema de Justiție, un for mai înalt judecătoresc nu există și astfel judecătorii Curtii Supreme de Justiție pur și simplu au fost exonerați de răspundere disciplinară. În speță, autoritățile publice au selectat compania “Basconslux” pentru demolarea Stadionului Republican fără a urma procedura de achiziții publice prevazută de lege, licitația publică, nu a fost încheiat vreun contract scris de antrepriză și nici nu a fost înregistrat vreun contract la Trezoreria de Stat. Cu toate acestea, judecătorii au validat contractul de demolare, mai mult, au acceptat acțiunea depusă de compania “Basconslux” cu depășirea termenului de prescripție (lucrările au fost finisate în anul 2007, iar acțiunea a fost depusă în anul 2013) și au admis penalități de 6 milioane de lei fără a explica modul și data de când a fost calculată această sumă ş.a.
b) Conform hotărârii Parlamentului nr. 247 din 15 noiembrie 2018, dna Iulia Sircu a fost eliberată din funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție în baza cererii de demisie, hotărâre în vigoare din ziua adoptării. În același timp, ea a participat la examinarea cauzei de eliberare din funcție a judecătoarei Domnica Manole, și anume la ședințele din 15 si 16 noiembrie, hotărârea fiind pronunțată la 19 noiembrie 2018. Un judecător cu eliberat din funcție nu mai poate participa la examinarea cauzei. Acestea nu sunt erori minore.
În concluzie, consider ca dna Sircu nu poate fi selectată în calitate de judecătoare a Curții Supreme de Justiție din cauza carentelor de integritate și profesionalism dovedite prin cel putin cele doua cauze care au afectat grav încrederea cetățenilor în echitatea justiției din Republica Moldova.
Teodor CÂRNAȚ
Având în vedere că a picat testul la poligraf în contextul concursului pentru funcția de președinte al Autorității Naționale de Integritate și ulterior și-a dat demisia din funcția de membru al CSM anume pentru a nu “pata” imaginea CSM-ului (https://www.ipn.md/…/teo-carnat-si-a-dat-demisia-din-csm-79… ). Deoarece până în prezent nu a fost clarificat și nici făcute publice rezultatele testului, suspiciuni încă planează asupra dlui Cârnaț și funcția de judecător al Curții Constituționale este mult prea înaltă și responsabila pentru a fi ocupată de o persoana care are vulnerabilități de acest gen. Din aceste considerente nu îl recomand pentru a fi selectat la funcția de judecător.
Ghenadie ENI
Acuzat în presă că a primit teren de la primărie concomitent cu examinarea unui dosar civil contra autorității locale privind prejudicierea unui antreprenor. Neaga toate acuzațiile și zice că e coincidentă. La scurt timp de la publicarea articolului în presă, a demisionat din funcția de judecător și președinte de Curte de Apel, dar neagă că acesta ar fi motivul.
https://ziuadeazi.md/…/presedintele-curtii-de-apel-cahul-a-…
http://www.moldovacurata.md/…/judecatorul-ghenadie-eni-demi…
Înțeleg că circumstanțele cazului pot fi discutabile, însă pentru a evita orice suspiciune asupra unui potențial judecător la Curtea Constituțională, sunt de părerea ca candidatura acestuia trebuie privită cu precauție.
Tatiana RĂDUCANU
De asemenea, candidatura doamnei Răducanu trebuie analizată foarte atent, ținând cont de multiplele cazuri de condamnare a Republicii Moldova la CEDO, multe dintre acestea fiind judecate împreună cu o altă candidată, Iuli Sîrcu (în speță, 9 cauze la CEDO dintre care se evidențiază Grafescolo S.R.L. unde a fost constatată nemotivarea de CSJ a respingerii argumentului reclamantului privind tardivitatea acțiunii și lipsa citării în instanța de recurs).
Pe această cale, îmi exprim speranța că membrii CSM vor evalua candidații propuși cu toată diligența, asigurând că cei doi candidați selectați pentru Curtea Constituțională din partea CSM să dea dovadă de cel mai înalt nivel de integritate și profesionalism, dintre candidații propuși în concurs. În ”mâinile” CSM este acum atît imaginea Curții Constituționale, cât și șansa de restabilire a încrederii cetățenilor în înalta Curte și în imparțialitatea și obiectivitatea CSM.