Ambasadorul României în Rusia, Vasile Soare, a anunțat în urmă cu câteva săptămâni o premieră istorică. Este vorba despre publicarea unei liste nominale a primilor 10.724 de prizonieri de război români morți între anii 1941-1956 în lagărele NKVD care au existat pe teritoriul Federației Ruse, transmite Romanian Global News.
Documentul a fost publicat pe site-ul Ambasadei României la Moscova și reprezintă o șansă ca urmașii foştilor prizonieri români de război să afle abia acum, după 75 de ani, unde îşi dorm somnul de veci taţii, bunicii şi străbunicii lor care nu s-au mai întors din război niciodată.
În acest context, ambasadorul Vasile Soare a vorbit în exclusivitate într-un interviu pentru B1.ro despre importanța proiectului inițiat de Ambasada României la Moscova.
LISTA NUMELOR CELOR 10.724 DE PRIZONIERI DE RĂZBOI POATE FI CONSULTATĂ AICI
Reporter: Ce semnificație are pentru istorie documentarul și lista nominală cu cei peste 10.000 de prizonieri români care au murit în Gulagul sovietic, minuțios cercetate și publicate de Ambasada României în Federația Rusă?
”Documentarul și o primă listă nominală cu 10.724 de prizonieri români de război care au murit în lagăre pe teritoriul actual al Federaţiei Ruse între 1941-1956, postate la 4 iulie 2019 pe site-ul Ambasadei noastre la Moscova, conţin informații inedite și foarte utile atât pentru istoriografia românească, cât şi pentru publicul larg din România. Putem spune că este o premieră în domeniul comemorativ, extrem de necesară. După postarea documentarului şi listei nominale, Ambasada a primit foarte multe mesaje de apreciere din partea unor urmași ai militarilor români neîntorși din prizonierat. Fără excepție, aceștia s-au declarat extrem de mulțumiți că, în sfârșit, uneori după ani mulți de căutări şi demersuri instituționale repetate, au aflat cu certitudine destinul tragic al bunicilor/părinților/rudelor decedate în urmă cu 70-80 de ani în lagărele şi spitalele speciale NKVD, ori în batalioanele de muncă sovietice”, a declarat diplomatul pentru B1 TV.
”În sfârșit, după aproape 75 de ani de la încheierea războiului, o instituție a statului încearcă să facă un firesc gest reparatoriu pentru recăpătarea, păstrarea și cinstirea memoriei ostaşilor români căzuți/morți pentru Țară pe Frontul de Est. Şi în plan uman, credem că acest gest are o importanţă extraordinară – foarte mulţi urmaşi află acum, după atâţia ani, că înaintaşii lor nu „au dispărut” în război, aşa cum ştiau ei din telegramele pe care le-au primit familiile la vremea respectivă, ci că aceştia au ajuns în lagăre pentru prizonieri de război pe întreg cuprinsul Rusiei şi URSS şi au mai trăit câţiva ani, sfârşind în final din cauza bolilor şi extenuării fizice.Din documentarul realizat de ambasadă în urma unor cercetări arhivistice sistematice de-a lungul ultimilor ani, urmaşii pot afla exact lagărele unde le-au ajuns bunicii, locurile de înhumare a acestora şi faptul că în memoria lor statul român le-a ridicat un monument, o cruce, ei fiind şi pomeniţi după tradiţia creştină”, a mai spus Vasile Soare.
Mai multe detalii găsiți aici.