Uniunea Europeană va deschide calea pentru aderarea Albaniei şi Macedoniei la blocul comunitar în luna iunie 2019. Acest lucru se va întâmpla numai în cazul în care cele două ţări din Balcani vor înregistra progrese în privinţa statului de drept şi în privinţa combaterii criminalităţii organizate. Decizia a fost luată după o sesiune-maraton în care majoritatea statelor membre a fost în favoarea deschiderii imediate a negocierilor. Însă Franţa şi Olanda, cu sprijinul Danemarcei, s-au opus, potrivit unor diplomaţi citaţi de Politico.eu.
Aceste progrese vor fi evaluate în cadrul unui raport al Comisiei Europene. Apoi, ar urma să aibă loc o conferinţă interguvernamentală cu Albania şi Macedonia, la sfârşitul anului 2019.
Zilele trecute, Guvernul român a anunțat că, pe perioada preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, România va susţine aderarea a două noi ţări la Uniunea Europeană.
În aprilie 2018, comisarul european pentru politica de vecinătate şi negocierile de extindere, Johannes Hahn, a recunoscut că ”există încă reticenţe în statele membre de a accepta noi membri”. ”În ţara mea, Austria, majoritatea populaţiei este împotrivă”, a arătat el, insistând că ”trebuie să explicăm avantajele extinderii şi integrării ţărilor din Balcanii Occidentali”.
UE a lansat deja negocieri de aderare cu Serbia, la începutul lui 2014, şi cu Muntenegru în 2012. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a estimat în noiembrie 2017 că Albania şi Macedonia vor deveni membre ale UE ”înainte de 2025”.
Unde este R. Moldova în toată această ecuație? Nicăieri. Guvernarea ne conduce spre izolarea de Uniunea Europeană. Declarațiile că ”Guvernul va continua să implementeze reformele pe care și le-a asumat și chiar să demareze unele noi, inclusiv reforme care nu sunt convenite în angajamentele cu UE” deja sună ca un refren. Este ceva de genul: ”nu ne mai arătați din deget, că noi vom face ceea ce vrem și cum vrem”.
Mai mult, guvernarea i-a făcut responsabili și pe partenerii de dezvoltare pentru ceea ce se întâmplă în sectorul justiției. ”Dacă lucrurile nu merg încă așa cum trebuie în domeniul justiției, este responsabilitatea, atât a Guvernului, cât și a partenerilor europeni care au participat la realizarea acestor reforme”, spunea premierul Pavel Filip la întâlnirea cu Ambasadorii UE la Chișinău. Singura responsabilitate a UE a fost că nu a taxat mai dur guvernarea de la Chișinău de fiecare dată când s-au vorbit despre derapaje în ceea ce privește respectarea drepturilor omului și a statului de drept în Moldova.
Așadar, cei care ne promit integrarea europeană în câțiva ani, chiar și în maxim 10 ani, fie sunt peste măsură de naivi și aburesc populația doar cu populisme, fie cred că au puteri supraomenești. Dar eu personal înclin să cred că la mijloc nu sunt decât multe populisme.
