Despre UNIRE la modul practic

Am postat ieri articolul Republica asta nu are viitor în care îmi exprimam opinia că în actualele condiții și cu actuala clasă politică să vezi luminița de la capătul tunelului este destul de greu. Am avut și multe comentarii care s-au referit la faptul că unirea cu România ar fi cea mai bună soluție.

În emisiunea Alb&Negru abordez destul de des acest subiect al unirii și îi întreb pe invitați dacă asta ar fi o soluție bună pentru dezvoltarea acestui teritoriu (cândva parte a României Mari). Răspunsurile sunt diferite. Unii văd unirea ca pe o soluție imediată de normalitate pentru R. Moldova, alții spun că unirea nu trebuie privită ca o soluție, pentru că am fi oportuniști, ci ca pe un deziderat, un vis, o dorință a acestui popor.

Iată și câteva declarații despre unire, făcute de invitații emisiunii Alb&Negru:

Jurnalistul român, Lucian Mîndruță: Republica Moldova este așteptată să se unească cu România de 25 de ani. Cei care așteaptă unirea sunt în primul rând oamenii de pe malul drept al Prutului.

Vasile Nedelciuc consideră că Unirea cu România este o soluție firească pentru Republica Moldova

Istoricul Virgil Pâslariuc consideră că unirea nu trebuie privită ca o soluție sau ca o salvare. „Nu știu dacă un adevărat patriot, cum ar fi statul român, ar vrea acum să facă acest dezechilibru și să plaseze pe umerii săi problemele din R. Moldova. 3 milioane de oameni pot aduce probleme serioase altor 20 de milioane. Doar făcând regulă la noi și mergând pe acest făgaș european, putem demonstra că putem face parte din această familie, inclusiv discutând despre unire”

Doctorul în științe istorice, Veaceslav Stăvilă: „Există și altă variantă, unirea cu România. Unirea ar fi că altcineva ne-ar aduce fericirea și este greșit să aștepți că altcineva, de exemplu soldatul român, ar lupta să instaureze aici ordine. Orice popor are de pierdut atunci când trăiește în afara statului mamă, dar cazul Germaniei și Austriei, se poate trăi și separat

Unele partide politice de pe ambele maluri ale Prutului au acest deziderat în statutul lor. Vorbim aici despre PNL, condus de Vitalia Pavlicenco și partidul în devenire Dreapta, care va fi condus cel mai probabil de Ana Guțu (urmează Congresul de constituire și alegerea conducerii), iar în România vorbim despre Partidul Mișcarea Populară, condus până nu demult de basarabeanul Eugen Tomac (conducerea a fost transmisă către fostul președinte al României, Traian Băsescu). Dar aceste partide nu s-au bucurat niciodată de susținere masivă din partea populației. PNL-ul de la Chișinău a acumulat la ultimele alegeri parlamentare (cele din 2014) 0.43%, în condițiile în care pragul electoral de a accede în Parlament este de 6% (explicațiile sunt multe, dar nu ne oprim acum la ele). PMP-ul de la București este abia la început de cale, dar la europarlamentarele din 2014 a obținut un scor de 6,2%, ceea ce a însemnat 2 mandate de eurodeputați.

Lidera grupului de inițiativă al partidului Dreapta, Ana Guțu, răspunzîndu-mi la întrebarea despre cum poate fi realizată unirea la modul concret, a scris pe Facebook că sunt două opțiuni:

  1. in baza unei revolte, prin desfiintarea fizica a frontierei de pe Prut;
  2. in Parlament, prin votarea unirii dupa modelul 1918. Cu toate premisele de rigoare pentru prima si a doua versiune.

Hai să analizăm aceste două opțiuni prezentate de politiciana Ana Guțu.

  1. Pentru o revoltă este nevoie de multă lume care să împărtășească ideea unirii, să fie gata să iasă în stradă pentru acest deziderat și să distrugă frontiera de pe Prut. Cum se poate realiza asta în condițiile în care, potrivit sondajelor, doar 23% din cetățeni ar susține un referendum cu privire la Unire. Trebuie să spunem aici că acest număr crește, dar este în continuare prea mic pentru a produce efecte. La un eventual referendum, putem pune cruce pe ideea reîntregirii celor două state românești.
  1. În Parlament este nevoie de voință politică pentru a vota Unirea, adică să acceadă partide politice gata să se sacrifice pentru acest ideal românesc. Și când vorbesc despre a se sacrifica am în vedere faptul că vor dispărea ca entitate, după reîntregire. Deocamdată niciun partid politic care își dorește unirea nu a acces în Parlament. În plus, cine din actuala clasă politică este gata să voteze pentru ca Parlamentul, Guvernul, Președinția, raioanele să dispară pur și simplu. Asta înseamnă că ei și-ar pierde influența, banii cetățenilor, interesele personale și de grup. Politicienii s-ar transforma în unii de însemnătate regională în componența României.

Care dintre acestea ar trece mai ușor?

Mai sunt și alte soluții care pot fi analizate rațional?

Soluția mea ar fi unirea cu România, prim acordarea unei autonomii R. Moldova, pentru ca cetățenii să asimileze mai ușor toate schimbările care vor veni și să accepte mai repede acestă soluție pentru salvarea R. Moldova.

Lansez dezbaterea deschisă aici. Soluțiile le puteți scrie în comentarii.

Articole similare
Comentarii