Astăzi se împlinește un secol de la recunoașterea internațională a Marii Uniri de la 1918

Astăzi, 4 iunie 2020, poporul român marchează un secol de la recunoașterea internațională a Marii Uniri prin Tratatul de Pace de la Trianon, transmite Romanian Global News.

La toate bisericile din Patriarhia Română, în timpul Sfintei Liturghii şi la slujba Parastasului pentru eroi, din data de Joi, 4 iunie 2020, vor fi pomeniţi eroii, soldaţii, luptătorii, diplomaţii români şi toţi cei care au contribuit la realizarea României Mari la nivel naţional, între anii 1916-1918, şi recunoașterea acesteia pe plan internațional, în special prin Tratatul de la Trianon din 4 iunie 1920.

Veşnica lor pomenire din neam în neam!

Pe 4 iunie 2020, se împlinesc 100 de ani de la semnarea, la Palatul Trianon de la Versailles, a Tratatului care consfințea recunoașterea, de către marile puteri, a Unirii Transilvaniei și a unei părți a Banatului cu România, un lucru împlinit deja prin actul Unirii de la 1 decembrie 1918, dar care nu fusese recunoscut de către Ungaria. Tratatul, cu o semnificație aparte pentru istoria ţării noastre, a fost semnat de către 16 Puteri Aliate învingătoare în Primul Război Mondial, inclusiv România, pe de-o parte, și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, ieșit învins în urma războiului.

Delegația româna la Conferința de la Paris a fost condusă de primul ministru I.I.C. Brătianu. Notele, memorandumurile, aide-mémoire-urile etc. înaintate reprezentanților marilor puteri reprezentate în Consiliul celor Patru, care au avut în mâinile lor puterea deciziei, se caracterizează prin înalt profesionalism, argumentație modernă, sobră și, lucru demn de remarcat, prin respectul datorat popoarelor vecine.

Tratatul de la Trianon are patru părți

Prima parte include Pactul Ligii Națiunilor (parte comună pentru toate tratatele de pace încheiate după Primul Război Mondial).

Partea a doua (articolele 27-35) definește frontierele Ungariei cu statele vecine. În principiu, acestea sunt actualele frontiere ale Ungariei. Frontiera româno-ungară este descrisă în secțiunea a doua a articolului 27 (traseul actualei frontiere între România și Ungaria).
În principiu, Tratatul consfințea includerea teritoriului Croației-Slavoniei (partea de nord a Republicii Croația) și Voivodinei (inclusiv treimea de vest a Banatului) în cadrul Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor, a Slovaciei și Ruteniei (azi: Republica Slovacia și, respectiv, Regiunea Transcarpatia din Ucraina) în cadrul Cehoslovaciei, a Transilvaniei și părții răsăritene a Banatului în cadrul României și a Burgenlandului în cadrul Republicii Austriei.

Partea a treia (articolele 36-78), intitulată „Clauze politice pentru Europa”, conținea o serie de clauze privind, pe de o parte, cadrul bilateral al relațiilor dintre Ungaria și statele vecine, recunoașterea unor clauze politice privind anumite state din Europa (Belgia, Luxemburg etc.), dispoziții referitoare la cetățenie, protecția minorităților naționale.

Partea a patra (articolele 79-101), intitulată „Interesele Ungariei în afara Europei”, conținea prevederi referitoare la renunțarea de către Ungaria la tratatele încheiate de către Dubla Monarhie cu Maroc, Egipt, Siam (Thailanda de azi) și China.

Tratatele de la Saint-Germain și de la Trianon, conforme celui de-al 10-lea din cele 14 puncte ale președintelui Wilson, au oficializat întregirea României, ale cărei noi frontiere au fost trasate de o comisie condusă de geograful francez Emmanuel de Martonne, scrie www.rador.ro

Portalul Nr.1 al Diasporei ER NEWS recomandă în acest sens filmul Regina Maria, care evoca misiunea Reginei Maria de la Paris, ca să facă lobby pentru recunoașterea internațională a Marii Uniri la Conferința de Pace de la Paris din 1919.

Filmul, bazat pe evenimente reale, deschide porţile către partea nevăzută ori prea puţin ştiută a unui moment ce a marcat cu adevărat destinul unei ţări ce se voia reîntregită.

Articole similare
Comentarii