Duminică, 8 aprilie, în Ungaria au avut loc alegeri parlamentare în baza sistemului de vot mixt, iar rezultatele reprezintă o victorie răsunătoare pentru partidul premierului maghiar Viktor Orban, Fidesz, care ar putea obţine 134 de locuri în viitorul legislativ, adică o majoritate de două treimi. Și prezența la vot a fost una destul de mare, peste 68%, adică aproximativ 6 milioane de cetăţeni din cei peste 8 milioane 200 de mii de cetăţeni ungari înscrişi pe listele electorale.
În Ungaria, ca și în Moldova Parlamentul este ales în baza unui sistem mixt de vot. Asta înseamnă că 50% din deputați sunt aleși pe circumscripții uninominale, iar 50% în baza listelor electorale de partid (ca și până acum). Pentru R. Moldova, Comisia de la Veneția nu a recomandat trecere la sistemul mixt de vot. Comisia a evaluat critic inițiative guvernării de la Chişinău de a modifica sistemul electoral. „În urma unor consultări publice ample cu toate părțile interesate relevante, avizul comun a concluzionat că reforma propusă nu poate fi considerată adoptată printr-un larg consens. Aceasta ridică «preocupări semnificative», inclusiv riscul ca membrii circumscripției parlamentare să fie vulnerabili la influențe din partea intereselor de afaceri”, se spunea într-un comunicat de presă al Comisiei de la Veneția, înainte de votul deputaților pentru modificarea sistemului electoral.
Îngrijorările sunt, de altfel, pertinente. Dacă e să ne uităm ce se întâmplă în țările cu un astfel de sistem, ne putem convinge ușor de lacunele acestuia. De exemplu în Ungaria, experții vorbesc despre faptul că prin manipularea sistemului de vot, premierul Ungariei Victor Orban se menține în continuare la putere. Experții au mai multe explicații cum s-a ajuns la această situație.
1. Numărul total de mandate a fost redus de la 386 la 199 în 2011.
2. Scrutinul s-a desfășurat într-un singur tur (valabil și pentru sistemul din R. Moldova, după modificările operate de PD-PSRM). Turul doi de scrutin a fost eliminat. Asta înseamnă o reprezenativitate extrem de mică a deputatului, care nu are nevoie de 50% din voturi pentru a accede în Parlament. Dacă are doar cu un vot mai mult decât contracandidatul său, poate deveni deputat.
3. Alegătorii au avut două buletine de vot – unul pentru a-şi exprima opţiunea pentru deputatul circumscripţiei de care aparţin şi unul pentru a vota lista naţională a unui partid înscris în cursa electorală. (asta se propune și pentru R. Moldova)
4. Cetăţenii ungari care au domiciliul în Ungaria, dar se află înafara graniţelor în momentul scrutinului au putut vota doar la ambasadele şi la consulatele Ungariei. Lor li s-a interzis votul prin poștă. Se consideră că acești cetățeni nu sunt neapărat suporteri ai partidului lui Orban.
5. Cetăţenii ungari care nu au domiciliu în Ungaria, după o înregistrare prelabilă, îşi pot trimite votul prin corespondenţă (dar asta nu se referă la cetățenii maghiari care muncesc în străinătate, adică sunt în diaspora)
6. Alegătorii nerezidenţi în Ungaria îşi pot exercita dreptul la vot prin corespondenţă având posibilitatea de a vota doar listele partidelor, nu şi candidaţii care concurează în circumscripţii electorale individuale.
7.Retrasarea granițelor circumscripțiilor electorale, spun criticii, a fost făcută pentru a aduce avantaj lui Fidesz.
Potrivit experților, majoritatea celor care au cetățenie maghiară, dar nu au domiciliul în Ungaria, l-au susținut în marea lor majoritate pe actualul premier Victor Orban. Vorbim aici și despre maghiarii din România care sunt în jur de 600.000 și au dublă cetăţenie, română şi maghiară. Pentru ei, și nu doar, Victor Orban a promovat mesaje naționaliste, anti-UE și a vorbit în România despre Ungaria Mare.
Prin ce este periculoasă Ungaria condusă de Viktor Orban pentru viitorul Uniunii Europene?
În primul rând, pentru că lansează periodic campanii anti-UE. Ultima de exemplu, lansată sâmbătă, 2 aprilie, înainte de alegeri, era numită ”Să oprim Bruxellesul”. Era de fapt o chestionare a cetățenilor care să fie poziţia Ungariei vizavi de politicile UE care le ”ameninţă independenţa”. Premierul Ungariei este împotriva politicii UE cu privire la imigranți, împotriva finanțării ONG-urilor de către Fundația Soros, iar prin aceste acțiuni susține, de fapt, politica Rusiei față de UE. Orban este cunoscut ca fiind un apropiat al lui Putin, iar Ungaria, în perioada de când acesta este la putere, s-a apropiat extrem de mult de Kremlin. Apropo despre asta, CNN scrie că ”Ungaria, membră a Uniunii Europene și a Alianței Nord-Atlantice, nu este un stat autocrat, însă după opt ani sub conducerea lui Orban, sistemul său politic începe să semene cu cel al Rusiei”.
Așadar, ce se poate întâmpla în R. Moldova, în urma alegerilor parlamentare din toamnă în baza sistemului electoral mixt? Practic, ar putea să fie aplicat același scenariu ca în Ungaria, prin care va fi favorizat partidul de guvernământ, adică PD. Avem același sistem electoral mixt cu un singur tur de scrutin care nu este unul reprezentativ.
Deja a trezit multe semne de întrebare felul cum au fost formate circumscripțiile electorale care iarăși ar favoriza PD. Diaspora va putea înainta proprii candidați și respectiv va avea doar trei circumscipții electorale, adică 3 locuri în Parlament. Pentru regiunea transnistreană au fost acordate 2 mandate de deputat, la fel și pentru Găgăuzia. R. Moldova nu are vot prin corespondență sau prin poștă, dar cine știe la ce surprize ne putem aștepta din partea guvernării până la alegerile din toamnă.
Așadar, un sistem de vot mixt pentru Moldova ar însemna stagnare în dezvoltarea țării pentru următorii 4 ani, ar însemna relații reci cu UE, ar însemna mai multă corupție și noi valuri de emigrare din țară. Deocamdată, din cauza faptului că PD-PSRM au votat trecerea la sistemul electoral mixt, R. Moldova a ratat sute de milioane de euro din partea Uniunii Europene.
Și prietenii tăi merită să cunoască această informație. De aceea distribuie pe Facebook, pune LIKE, invită prietenii să aprecieze pagina de Facebook Elena Robu Blog și să se înscrie în grupul Vocea diasporei.
Informația este putere, informați-vă corect!
Cu respect, Elena Robu