Suntem șocați și ne mirăm de ce ne îmbolnăvim atât de repede, de ce oamenii mor la vârste de 60-65 de ani și de ce cimitirele în R. Moldova sunt pline. Multe din cauze trebuie să le căutăm în felul cum ne alimentăm și ce produse consumăm. În goana după timp, mulți aleg să consume alimentele nesănătoase de tip fast-food. Doar că nu înțeleg cât rău își fac prin aceste acțiuni.
În prezent, sistemul alimentar globalizat nu oferă produse alimentare necesare oamenilor pentru o viață sănătoasă, dar contribuie la creșterea ratei de obezitate și la excesul de greutate, în special în statele care importă majoritatea alimentelor. Concluzia aparține directorul general al Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite, José Graziano da Silva.
„Din păcate, mărfurile și hrana industrializată ieftină sunt mult mai ușor de comercializat la nivel internațional”, a spus Graziano da Silva.
Estimările indică faptul că în prezent, la nivel global, există peste 2,6 miliarde de persoane supraponderale, iar rata obezității a crescut de la 11,7% în 2012 la 13,2% în 2016.
Directorul general al Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite susține că dacă nu vor fi adoptate acțiuni urgente pentru a opri creșterea obezității, în curând vom avea mai mulți oameni obezi, decât subnutriți în lume. „Alimentele nesănătoase de tip fast-food sunt cel mai bun exemplu în acest sens. Acest tip de mâncare este mai ieftin și mai ușor de accesat și pregătit decât alimentele proaspete, în special pentru persoanele sărace din zonele urbane”, a declarat Graziano, menționând că atunci când resursele pentru hrană devin limitate, oamenii aleg alimente mai puțin costisitoare, care au adesea o densitate calorică mare și un nivel scăzut de nutrienți.
Consumul acestor alimente ieftine au totuși un cost ridicat pentru societate, cu obezitatea ca factor de risc pentru multe boli non-transmisibile, cum ar fi bolile cardiace, accidentul vascular cerebral, diabetul zaharat și unele forme de cancer.
„Statele ar trebui să aibă legi care să protejeze dietele sănătoase și locale și să încurajeze sectorul privat să producă alimente sănătoase”, a declarat Graziano da Silva. Acestea ar putea include taxe pe produsele alimentare nesănătoase; etichetarea clară și informativă a produselor; restricționarea publicității pentru copii la alimentele nesănătoase; și o reducere a nivelurilor de sare și zahăr utilizate pentru producerea alimentelor sau chiar interzicerea utilizării unor ingrediente cum ar fi grasimile trans.
Guvernele ar trebui, de asemenea, să încurajeze diversificarea alimentelor și să faciliteze accesul pe piață pentru produsele locale provenite din fermele de familie, de exemplu programele de alimentație școlară care leagă producția locală de mesele școlare, stimulând astfel economia locală, promovând în același timp o dietă sănătoasă pentru copii.
Vorbim aici și despre importanța educației, inclusiv programele școlare care îi învață pe copii despre preparatele sănătoase și cum să aleagă produse alimentare sănătoase. Este nevoie ca și consumatorii să aibă acces la informație pentru a conștientiza ce produse alimentare să consume.
Dacă statele/guvernele nu au niciun fel de interes în a avea o populație sănătoasă, oamenii ar trebui să fie cei cărora le pasă de sănătate și respectiv le pasă de ceea ce consumă. E mai bine să previi anumite situații în viață decât să te îmbolnăvești și să nu mai ai nicio soluție de salvare.
