Cum R. Moldova poate obține statut de autonomie în cadrul României
În articolul Despre UNIRE la modul practic am expus puctul meu de vedere cu privire la soluția pentru viitorul R. Moldova și anume Unirea cu România, prin oferirea unei autonomii acestui teritoriu între Prut și Nistru.
Pentru ca au existat comentarii pro și contra, așa cum este firesc sa fie îmi voi argumenta poziția. Când ma refer la autonomie, am în vedere faptul ca orașul Chișinău să își păstreze statutul de centru administrativ așa încât cetățeanul să nu fie nevoit să plece pâna la București pentru a rezolva anumite chestiuni birocratice. Dacă perfectarea unor acte importante se poate face on-line fără a face drumul Chișinau-București este și mai bine.
În al doilea rând, oamenii s-ar obișnui și ar accepta mai ușor ideea de unire dacă ar ști că pentru o perioadă provizorie vor avea o anumită autonomie.
Dar autonomie pentru R. Moldova înseamna ca CNA devine filiala a DNA, ca Procuratura generala dispare și apare o filială a Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casație și Justiție, instanțele judecătorești sunt regionale, iar judecătorii să fie aleși prin concurs organizat la București. După acest model vor fi reorganizate și ministerele, întreprinderile de stat, agențiile guvernamentale.
Parlamentul și Președinția dispar ca entitate juridică, iar Bucureștiul numește un guvernator regional din rândul reprezentanților partidului care a acumulat cele mai multe voturi la alegerile parlamentare.
În Europa sunt 19 autonomii teritoriale formate pe criterii etnice, sau autonomii teritoriale care au primit si largit prerogative etnice, potrivit site-ului cersipamantromanesc.wordpress.com.
Despre minoritățile protejate găsiți în Convenția cadru pentru protecția minorităților naționale.
Iată care sunt teritoriile autonome etnice ale Europei:
Belgia:
• Autonomia germanilor din Valonia – minoritatea protejată: germanii
Danemarca:
• Insulele Feroe – minoritatea protejată: feroezii
Finlanda:
• Insulele Aland – minoritatea protejată: suedezii
Italia:
• Tirolul de Sud – minoritatea protejată: germanii tirolezi
• Vallée d’Aoste – minoritatea protejată: francezii, provansalii
• Friuli-Venezia Giulia – minoritatea protejată: friulii
Republica Moldova:
• Găgăuzia – minoritatea protejată: găgăuzii
Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord:
• Scotia – minoritatea protejată: scotienii
• Tara Galilor (Wales) – minoritatea protejată: galezii
• Irlanda de Nord – minoritatea protejată: irlandezii, Ulster Scots
• Insula Man – minoritatea protejată: manxii
• Insula Guernsey – minoritatea protejată: guernésiais, francezii
• Insula Jersey – minoritatea protejată: jèrriais, francezii
Serbia:
• Voivodina – minoritatea protejată: maghiarii, românii, slovacii, croatii, rusinii
Spania:
• Tara Bascilor – minoritatea protejată: bascii
• Catalunia – minoritatea protejată: catalanii
• Galitia – minoritatea protejată: galitienii
• Comunitatea Valencia – minoritatea protejată: catalanii valencieni
Ucraina:
• Crimeea – minoritatea protejată: rusii, tatarii.
De asemenea în Europa exista doua state federale care sunt formate din entități autonome formate pe baze etnice:
Belgia:
• Flandra – minoritatea care constituie entitatea: flamanzii neerlandofoni
• Valonia – minoritatea care constituie entitatea: francezii valoni
Bosnia-Hertegovina:
• Republica Srpska – minoritatea care constituie entitatea: sârbii
• Federația Bosniei și Hertegovinei – minoritatea care constituie entitatea: bosniacii musulmani, croatii.
Bineînțeles că autonomia R. Moldova în componența României nu ar fi o autonomie formata pe criterii etnice, ci mai degraba o forma tranzitorie spre reîntregirea definitiva a celor doua state românești.