Ce faci când vrei să ai un popor supus? Îl divizezi și creezi două popoare, două istorii, două limbi, două calendare religioase, două sărbători de Crăciun. Și lista poate continua.
Una dintre cele mai puternice arme de supunere a unui popor este biserica. Așa ni s-a întâmplat nouă de-a lungul secolelor, fiind sub influența bisericii ruse. Nu în zadar în mare parte Crăciunul în R. Moldova este sărbătorit pe 7 ianuarie. Pentru că așa au sărbătorit buneii noștri. Dar, dacă ne uităm mai adânc în istorie, faptul că străbuneii noștri au sărbătorit Crăciunul pe 25 decembrie pare să nu mai conteze pentru mulți dintre noi. Sărbătorirea Crăciunului pe 7 ianuarie este iarăși o formă de supunere față de Rusia, chiar dacă nu ne place să recunoaștem acest lucru.
Deși și 25 decembrie (Crăciunul pe stil nou) este deja sărbătoare oficială în R. Moldova, nu mi se pare firesc să avem totuși două date diferite de marcare a aceluiași eveniment, nașterea lui Isus Hristos. Ar fi necesar să renunțăm la una dintre aceste date și mi se pare firesc ca această dată să fie 7 ianuarie. Dar câți dintre politicieni sunt gata să facă această corecție? Câți dintre cetățeni sunt gata să accepte aceste schimbări firești? Dar Mitropolia Moldovei?Este oare capabilă să facă aceste modificări? Asta ar însemna în general ca biserica să treacă la stilul nou. Iar noi suntem un popor care ține la tradițiile sale. Întrebarea este la care tradiții? Cele impuse sau cele care aparțin poporului nostru?
Chestiunea din jurul calendarului bisericesc și a sărbătorilor religioase este încă o problemă de identitate nerezolvată și speculată cu atâta satisfacție de unii politieni moldoveni. Și așa va fi în continuare, dacă nu vom accepta și respecta istoria neamului nostru.
Și iată așa în această dualitate inventată a Crăciunului se pierd tradițiile frumoase ale acestei sărbători. Cine, unde și când mai colindă?! Păcat…