Îmbulzeală la agheazmă sau cum biserica promovează valorile creștine

captura video Reporter de Gardă

An de an se întâmplă același lucru de Bobotează. Oameni care se îmbulzesc în fața bisericilor pentru a lua agheazmă, multă agheazmă, cât mai multă. Poate așa s-o spăla toate păcatele. Dar nu se spală. Parcă vrem să părem creștini până în adâncul inimii, dar nu suntem, pentru că nu avem respect față de noi, față de aproapele nostru și respectiv față de biserică.

Imaginile pe care le văd în fiecare an de Bobotează, îmi amintește de o vorbă bună a părintelui de la Sibiu Constantin Necula rostită într-un interviu TV în perioada Crăciunului (2017): ”Dacă nu puteți posti de mancare, refuzați să vă mâncați aproapele”. Or, pozele de mai jos anume despre asta vorbesc. Nu îmi pot explica această îmbulzează. Oare nu e mai civilizat să formezi niște rânduri (cozi), să îți aștepți în liniște și smerenie rândul și să pleci împăcat acasă? De unde avem în noi această pornire de turmă? Nu ne place ordinea deloc!


Un alt aspect pe care vreau să îl subliniez aici sunt recipientele cu care oamenii vin să ia agheazmă. Sticlele de plastic în care nu este indicat să ții apa (sau orice alt lichid) vreme îndelungată, pentru că dăunează sănătății.

Oare de ce Biserica nu ar face un gest uman și ar oferi fiecărui enoriaș câte o sticlă (din sticlă) de agheazmă îmbuteliată gratuit. Odată pe an ar avea de unde. S-ar evita și îmbulzeala, ar fi și igienic și sănătos. Oare sta bine enoriașilor un asemenea comportament? La urma urmei, de câtă agheazmă ai nevoie? La ce să vii cu sticle de 6 litri, chiar și mai mari? Oare asta ne învață biserica?

Când nu mai aveți agheazmă în casă, căutați-l pe părintele Constantin Necula. Ascultați ce spune și cum spune, ajută. Noi din păcate aici, în partea asta de Prut nu prea avem asemenea preoți, poate cu excepția părintelui de la Ghidighici, Maxim Melinti, om cu suflet mare și gata să explice cum stau lucrurile.

Iată ce sfaturi ne dă părintele Maxim Melinti cu această ocazie:
1. Apă sfințită sau aghiasmă din ajunul sărbătorii (18 ianuarie) și din propria zi de sărbătoare (19 ianuarie) este identică: nu există „aghiasma mai puternică” din ajun – este o invenție populară!
2. La sfințirea apei, nu are loc niciun fel de reacția chimică: contact între crucea argintată și apă, cum zic unii sceptici! Apă se sfințește prin lucrarea Duhului Sfânt. Pentru ca să nu mai apară dubii, recomand preoților să folosească la slujba sfințirii cruci de lemn.
3. Calitatea sfințitoarea a apei nu se schimbă, chiar dacă culoarea aghesmei se schimbă. Rugăciunea este identică, puterea Duhului Sfânt este neschimbată.
4. Creștini trebuie să se comporte decent la primirea aghesmei, fără îmbulzeală și sfadă! Să dăm dovadă de cultură, răbdare și dragoste față de aproapele!
5. Nu e nevoie de cărat căldări cu aghiasmă, pentru că regula bisericească este următoarea: consumul aghesmei mari în primele 8 zile (până la odovania sărbătorii), iar în restul anului se consumă aghiasma mică (obișnuită)!
6. Preoții nu trebuie să facă afacere cu acest prilej, să vândă în curtea bisericii aghiasma, busuioc. Să nu uităm, că „în dar ați luat și în dar să dați”.

Informația este putere, informați-vă corect!
Cu respect, Elena Robu!

Articole similare
Comentarii