Ana Vieru, studenta care a venit de trei ori în Franța cu o bursă Erasmus: Mi-am descoperit personalitatea datorită experiențelor trăite în Franța

Pe Ana Vieru, basarabeanca originară din satul Văsieni, raionul Telenești, am cunoscut-o acum câteva luni, aici în Saint-Etienne, unde a venit la studii pentru o perioadă de 6 luni, prin programul Erasmus. Tânăra este studentă în ultimul an de masterat la Universitatea Vasile Alecsandri din Bacău, acolo unde și-a făcut și studiile de licență la Facultatea de Litere, Limba și literatura franceza – limba și literatura română.

În Franța este pentru a treia oară și deja poate spune că a acumulat o experiență bogată în ceea ce privește Erasmus. Cu bune și cu rele, Ana este încântată că are posibilitatea să descopere o nouă cultură, o nouă mentalitate, o nouă societate – cea franceză, dar și pe ea însăși. Deși nu toate lucrurile sunt roz aici, în Franța, Ana nu regretă nici pentru o clipă această experiență. Așa a învățat cum să își gestioneze bursa lunară de 500 de euro și, deși pare incredibil, tânăra a învățat cum să se alimenteze cu 6 euro pe săptămână.

Ana Vieru a acceptat să împărtășească din experiența sa de studentă cu bursă Erasmus, în Franța, în cadrul unui interviu oferit pentru ER NEWS, pe care vă invit să îl urmăriți în continuare:

1.Ai o experiență bogată în ceea ce privește Erasmus. Povestește-ne cum ai luat decizia să vii cu o bursă Erasmus în Franța. Care au fost motivele?

Prima dată când am ales să merg prin programul Erasmus a fost mai mult o glumă și un pariu cu o prietenă, noi fiind sigure că nu o să reușim. Am decis că vom merge ambele în Turcia, ea pe filiera engleză, iar eu pe filiera franceză. De ce Turcia? Pentru că serialul ei preferat a fost turnat în orașul unde noi trebuia să mergem. Din fericire, bursa pentru limba franceză din Turcia a fost anulată așa că am ales Franța. A fost decizia care mi-a schimbat gândirea și viața pentru următorii ani.

2. Ce înseamnă de fapt Erasmus?
Erasmus este un program prin care Uniunea Europeană sprijină formarea tinerilor în educație prin cunoașterea noilor sisteme de învățământ și a unei noi culturi.

3.Cum a fost prima ta experiență Erasmus? Care au fost momentele de care îți aduci aminte?


Prima mea experiență Erasmus a fost una dintre cele mai interesante dar și cele mai grele, eu venind în Franța cu un nivel de limba foarte slab, ca să nu pomenesc faptul că nu o vorbeam aproape deloc, abia de înțelegeam ce mi se vorbește. Timp de o lună m-am adaptat cu limba și deja a doua lună puteam vorbi liber. Am învățat destul de mult la facultate, dar totuși performanța mea de a vorbi franceza se datorează prietenilor străini, dar și francezi pe care i-am întâlnit acolo. Ei au fost cei care m-au obligat să vorbesc mai mult și să-mi exprim ideile indiferent dacă vorbesc cu greșeli sau nu. Așa a început a mi se dezlega limba, iar spre sfârșitul experienței mele Erasmus eu eram deja cea care vorbea mai mult ca ei. Îmi amintesc cum un turc care cunoștea destul de bine limba franceză, odată mi-a spus: “Tu știi 10 cuvinte în franceză, dar văd că nu-ți mai tace gura”. După acele 10 cuvinte am mai adunat altele ca să ajung în al treilea Erasmus la nivelul de a-mi exprima liber părerea în limba franceză.

4.Cum se fac studiile în Franța, comparativ cu România? Cum este relația dintre student și profesor în Franța?

În ambele țări am avut parte de niște profesori buni care au fost mereu dispuși să mă ajute. Dar ce-mi place în Franța e că profesorii sunt la nivelul studenților. Spunând asta mă refer la faptul că profesorul de aici te vrea ca prieten și apoi student. Un asemenea caz de prietenie este despre o profesoară, care după examen s-a apropiat de mine și m-a întrebat dacă mă descurc și dacă reușesc să urmez toate cursurile, ea deja fiind la curent că, în comparație cu Romania, aici am de două ori mai mult de lucru. Tot ea a fost cea care ne-a scos pe toți colegii la un suc spunând că îi place această grupă (sa fiu sinceră și mie îmi place aceasta clasă).

6.Cum a fost adaptarea în Franța?
Pentru mine Franța e o țară a peripețiilor și a experiențelor de neuitat. Eu sunt mereu încântată de ceva nou, iar aici mă simt ca acasă. Nu a fost greu să mă integrez și chiar îmi place modul lor de viață (mai puțin duminica când totul e închis).

7.Cum se descurcă fianciar un student Erasmus în Franța cu o bursă de 500 euro?
Pentru un student căruia îi plac mai mult călătoriile decât mâncarea, 500 de euro nu sunt mare lucru. Dar aici totul depinde de cât plătești căminul (sau chiria). Daca dai 253 euro pe cămin și mai adaugi aici și asigurarea pentru cameră, plus numărul de telefon și mergi mai mult pe jos (că e mai sănătos), poți trăi destul de bine, doar că trebuie să înveți să gestionezi banii.

8.Cu ce recomandări poți veni pentru studenții care încă nu au decis dacă merită sau nu să aplice la o bursă Erasmus?
Pentru mine nu există “nu merită”, pentru că merită oricum. Chiar dacă crezi că ai avut o experiență rea, tu oricum ai luat ceva din asta, și apropo, în Erasmus puțin probabil să ai experiențe rele pentru că totul depinde de cât de mult contribui tu la integrarea în grup.

9.Dar pentru cei care deja au aplicat pentru o asemenea bursă, ce ai putea să le spui? Care ar fi 3 lucruri pe care ar trebui să le facă în primul rând când vin în Franța?
Nu promit că o să fie ușor și că o să întâlniți doar bine în cale, dar pot spune că după o experiență Erasmus devii alt om. Descoperi o altă latură a ta și abia în Erasmus, când ești pus în fața circumstanțelor, poți vedea cine ești tu de fapt și cum reacționezi în diverse situații. Abia în Erasmus ajungi să vezi cât ești de puternic, de independent, de empatic etc. Eu mi-am descoperit personalitatea datorită experiențelor trăite în Franța.

În primul rând când ajungi în Franța și vezi că toată lumea vorbește repede și tu nu înțelegi nimic și ajungi seara să cazi de oboseală – nu panica, și nu lăsa mâinile în jos spunând că nu o să reușești. Încearcă să ieși cu colegii, cu alți studenți Erasmus, comunică, căci asta te va scoate din starea de depresie a primelor zile când, din cauza faptului că nu înțelegi mare lucru, îți vine să iei avionul și să te întorci în țară ( “dont panic”, căci la sfârșit o să plângi că nu vrei să pleci). Chestiile administrative îți vor fi explicate la facultate și dacă ai întrebări pune-le, pentru că mai bine întrebi de o sută de ori ca să fii sigur, decât să faci ceva incorect. Pentru cei cu cetățenie română de îndată ce ajungeți depuneți dosarul pentru CAF. Asta o să vă asigure ceva bani în plus de la statul francez. De ce spun pentru cei cu cetățenie română, pentru că moldovenii cu viza pentru 6 luni, nu pot beneficia de aceste ajutoare sociale. Pentru cei care vor să facă economii, așa cum e cazul meu, le propun să caute magazine mai ieftine, unde se vând produse ce vor expira în 3 zile, dar care pot fi consumate. În aceste magazine de obicei cu 4-6 euro îți cumperi produse pe 3 zile sau chiar pe toată săptămâna.

Un lucru important – nu mergeți cu francezii la cumpărături, căci ei au obiceiul să te ducă în magazinele cele mai scumpe, crezând că tu ești dispus să plătești pe calitate, dar, fiind cu o bursă Erasmus, pentru tine e mai importantă cantitatea (apropo, calitatea poate fi aceiași ca într-un magazin mai ieftin, doar că brandul face mult).

10.Ce ai decis să faci după terminarea studiilor? Revii acasă sau te stabilești peste hotare?
Încă stau pe gânduri în privința faptul cum voi proceda mai departe. Vreau să rămân în Franța sau poate într-o altă țară francofonă unde aș putea să-mi găsesc un loc de muncă și unde m-aș putea stabili. Acasă știu că mereu voi fi așteptată, dar nu cred că aș vrea să mă stabilesc acolo.

11.Cum crezi că poți fi utilă țării? Ce proiecte ai vrea să faci pentru R. Moldova?

Un proiect care a înflorit în mintea mea de mai mult timp este de a face o școală de vară, de fapt o tabără de vară pentru copiii din sate (idee venită în urma stagiului meu de practică la biblioteca din sat) unde am putea prin jocuri, prin utilizarea noilor tehnologii să-i ajutăm în materiile școlare la care ei întâlnesc dificultăți. De exemplu, la mine în sat aceste dificultăți sunt întâlnite în practicarea limbii franceze (am avut în plan chiar să-mi rog prietenii care vorbesc franceza să se angajeze să poarte conversații cu elevii din școala noastră, lucru irealizabil pentru moment, pentru că nivelul lor de limbă franceză este foarte slab).

12. Care este cel mai mare vis al tău legat de R. Moldova, de viitorul ei?
Venind la facultate am avut visul de a mă întoarce în satul meu de baștină pentru a preda limba franceză. Vroiam să arăt celor care mi-au spus mie în liceu că sunt din Văsieni și că acolo nu se face carte că se poate, că și la noi copiii pot vorbi franceză. Acuma nu mai sunt atât de sigură că sunt gata să-mi dedic viața acestui vis.

Îți mulțumesc pentru acest interviu.

Articole similare
Comentarii