Deputatul din primul Parlament, Mihail Druță, stabilit în Italia, analizează, în cadrul unui material, datele statistice cu privire la numărul moldovenilor care se află în Italia și numărul secțiilor de votare care au fost deschise în această țară pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. Potrivit analizei, autoritățile au deschis un număr insuficient de secții de votare pentru o comunitate atât de mare a moldovenilor în Italia.
Public mai jos analiza integrală a dlui Mihail Druță:
”Stimate domnule Prim-ministru Pavel Filip, onorându-mi angajamentul asumat în scrisoarea pe care v-am adresat-o la 19 ianuarie curent, astăzi vă prezint analiza statistică privind argumentarea numărului necesar de secții de votare în Italia pentru desfășurarea alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019.
BAZA LEGISLATIVĂ
Codul Electoral al Republicii Moldova nu stabilește în mod univoc criteriile numerice pentru deschiderea unei secții de votare în străinătate. Norma de „cel puțin 30 și cel mult 3000 de alegători”, stabilită la art. 30, alin. (2) vizează secțiile de votare de pe teritoriul republicii și nu poate fi aplicată direct la realitățile din Diaspora moldovenească.
Analiza de față se bazează pe prevederile Codului Electoral, art.31, alin.(4), care stipulează că la deschiderea secțiilor de votare din străinătate se va ține cont de următoarele criterii:
a) informațiile deținute de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale Republicii Moldova din țările de reședință;
b) informațiile deținute de către autoritățile publice centrale, inclusiv datele statistice oficiale relevante;
c) informațiile obținute în rezultatul înregistrării prealabile a cetățenilor aflați în străinătate, conform procedurii stabilite printr-un regulament aprobat de Comisia Electorală Centrală;
d) numărul de alegători care au participat la scrutinul precedent;
e) alte date relevante, obținute de autoritățile publice centrale, la solicitare, din partea autorităților țării de reședință, în condițiile legii.”
Examinarea criteriilor menționate permite tragerea următoarelor concluzii.
Informațiile referitoare la literele a), b) și e) se referă la numărul de cetățeni moldoveni aflați pe teritoriul altor state. În particular, informațiile deținute de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale Republicii Moldova din țările de reședință (lit.a) sunt evident incomplete și nu pot releva numărul real de cetățeni moldoveni din fiecare țară la caz. Informațiile de la litera b), cu multă probabilitate, vizează datele statistice din Registrul de stat al populației referitor la cetățenii Republicii Moldova plecați peste hotare la loc permanent de trai. Conform situației de la 1 februarie 2017 această categorie de cetățeni moldoveni cuprindea 103 312 persoane, inclusiv doar 287 plecați la loc permanent de trai în Italia. Este evident că nici aceste date nu reflectă numărul real de cetățeni moldoveni aflați peste hotare. Privitor la datele relevante de la litera e), autoritățile publice centrale ale Republicii Moldova erau obligate să solicite autorităților din țările de reședință datele oficiale privind numărul de cetățeni moldoveni aflați pe teritoriul acestora state. Spre regret, nici Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, nici altă autoritate publică centrală, nu au dat publicității aceste date și nici nu există siguranța dacă acestea au fost solicitate.
Indiferent de acțiunile sau inacțiunile autorităților publice centrale ale R. Moldova la caz, numărul cetățenilor moldoveni aflați pe teritoriul Republicii Italiene este stabilit și cunoscut datorită organelor de statistică din această țară.
Informațiile de la lit. c) privind înregistrarea prealabilă a cetățenilor aflați în străinătate și lit. d) privind numărul de alegători care au participat la scrutinul precedent sunt stabilite cu exactitate și publicate pe pagina oficială a Comisiei Electorale Centrale.
În concluzie, Guvernul Republicii Moldova urma să stabilească numărul necesar de secții de votare peste hotare pentru desfășurarea alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 în baza următoarelor criterii:
- numărul cetățenilor moldoveni aflați peste hotare;
- numărul alegătorilor din străinătate care au trecut înregistrarea prealabilă;
- numărul de alegători care au participat la scrutinul precedent.
În continuare se va efectua analiza acestor trei criterii, potrivit datelor organelor de statistică din Italia și a comisiei Electorale Centrale de la Chișinău.
NUMĂRUL CETĂȚENILOR MOLDOVENI DIN ITALIA
Cauzele principale ale plecării cetățenilor moldoveni peste hotare au fost și sunt sărăcia economică și mizeria politică din Republica Moldova. Începutul exodului poate fi considerat anul 1998, când, în rezultatul prăbușirii rublei rusești, leul moldovenesc s-a devalorizat de câteva ori. După preluarea puterii pe cale „democratică” de către comuniști în anul 2001, plecarea moldovenilor în căutarea supraviețuirii în străinătate a căpătat un caracter de masă.
Cu referire la datele statistice oficiale publicate în Republica Italiană (Caritas e Migrantes. Immigrazione. Dossier Statistico 2011. XXI Rapporto sull”immigrazione, Roma, 2012), numărul moldovenilor cu viză de reședință în Italia a crescut anual, după cum urmează:
2002 – 6.974 persoane;
2006 – 55.803;
2010 – 130.948 persoane.
Potrivit Raportului menționat, circa 2/3 din numărul moldovenilor aflați în Italia sunt femei.
Privitor la ultimii 7 ani, există datele Institutului Național de Statistică al Italiei (ISTAT), care sunt publicate și în format electronic (adresa este dată la sfârșitul acestei analize). Conform ISTAT, numărul cetățenilor moldoveni cu reședința pe teritoriul Italiei a evoluat pe ani, precum urmează:
2012 – 132.175 persoane
2013 – 139.734 persoane
2015 – 147.388 persoane
2016 – 142.266 persoane
2017 – 135.661 persoane
2018 – 131.814 persoane
Este de remarcat că numărul cetățenilor moldoveni din Italia a crescut până la 149 434 persoane în anul 2014, după care s-a înregistrat o scădere până la 131 814 în anul 2018. Cauza acestei „scăderi” se explică prin faptul că un număr tot mai mare de moldoveni cu cetățenie dublă moldo-română au trecut la evidența de reședință în baza pașaportului românesc. La fel au procedat și persoanele cu cetățenie dublă moldo-italiană. Datele privind această categorie de persoane, care puteau fi stabilite prin canale diplomatice, nu sunt cunoscute.
Dacă luăm în calcul și persoanele fără viză de reședință, apoi numărul total al cetățenilor moldoveni aflați pe teritoriul Italiei este cu mult mai mare decât cel indicat în datele ISTAT și constituie circa 300 000 persoane, cifră confirmată și de ex-ambasadoarea R. Moldova în Republica Italiană, doamna Stela Stângaci (anul 2017). Însă, deoarece autoritățile abilitate ale R. Moldova nu au publicat până în prezent datele privind numărul cetățenilor moldoveni cu cetățenie dublă aflați pe teritoriul Italiei în baza pașapoartelor altor state, în analiza de față se vor lua în calcul doar datele oficiale ale ISTAT.
Din cei 131 814 cetățeni moldoveni atestați pe teritoriul Italiei la data de 1 ianuarie 2018, majoritatea lor covârșitoare sunt concentrați în regiunile de nord. Comunitatea cea mai numeroasă de moldoveni este stabilită în Regiunea Veneto și include 34 283 persoane, în particular, în provinciile Padova – 10 472, Venezia – 8 284, Verona – 6 537, Vicenza – 4 170, Treviso – 3 282, Rovigo – 1 109 și Belluno cu 629 persoane.
Alte regiuni care găzduiesc comunități importante de moldoveni sunt Emilia Romagna cu 28 676 persoane, Lombardia cu 21 615 persoane, Regiunea Piemont cu 9 227, precum și Regiunea Lazio cu capitala Roma cu 14 796 persoane.
Spre deosebire de regiunile nordice și Lazio cu Roma, numărul cetățenilor moldoveni din partea de sud a Italiei și din regiunile insulare este cu mult mai mic. Astfel, în Regiunea Puglia sunt atestați doar 481 de persoane, în Bazilicala – 109, Sicilia – 230, Sardinia – 163 persoane.
DATELE ÎNREGISTRĂRII PREALABILE
Datele înregistrării prealabile pentru participarea la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 atestă o creștere fără precedent a activismului electoral al cetățenilor moldoveni de peste hotare, în general, și din Italia, în particular. Astfel dacă în cadrul scrutinului prezidențial 2016 au fost atestate 3 570 înregistrări prealabile (Raportul CEC din 18 noiembrie 2016), inclusiv 422 în Italia, apoi în cadrul actualei perioade electorale acest indicator a atins cifra de 24 537 înregistrări prealabile, inclusiv 5 304 în Italia.
Cu referire la situația din Italia, cele mai multe înregistrări prealabile ale alegătorilor au fost înregistrate în regiunile Emilia Romagna (circa 900), Lombardi (circa 850), Veneto (850) și Lazio (450). La capitolul înregistrărilor prealabile, este necesar de subliniat că cifrele indicate reflectă preponderent doar situația din capitalele regiunilor și provinciilor, or, înregistrări prealabile au fost efectuate și în alte localități.
PARTICIPAREA LA SCRUTINUL ELECTORAL PRECEDENT
Începând cu anul 2001, numărul cetățenilor moldoveni din Diasporă care au participat la scrutinele electorale din Republica Moldova s-a majorat, precum urmează:
Datele statistice atestă o creștere constantă a numărului de alegători, cu excepția turului I din 30 octombrie 2016 al alegerilor prezidențiale, după care a urmat saltul vertiginos din turul II din 13 noiembrie 2016.
Din cei 138 720 alegători care participat la turul II al alegerilor prezidențiale, din 13 noiembrie 2016, 51 738 au votat la secțiile de votare din Italia, unde, în 7 orașe, buletinele de vot s-au terminat până la închiderea secțiilor sau au fost pe cale de a se termina. În particular, în orașele Padova (secția nr. 364), Parma și Verona au votat câte 3 000 alegători, în Mestre/Veneția – 2 999, Bolonia – 2 998, Brescia – 2 931 și Modena – 2 902 alegători.
Constituie un fapt cert că numărul alegătorilor de peste hotare ar fi fost cu mult mai mare, dacă erau asigurate cu secții de votare toate orașele care găzduiesc comunități numeroase de cetățeni moldoveni. Cu referire la Italia, sunt concludente trei provincii din Regiunea Emilia Romagna, în particular, Reggio Emilia cu 3 001 cetățeni moldoveni, Ravenna (1 992), Rimini (1 432); 4 provincii din Lombardia, inclusiv Monza (1 671), Bergamo (1 151), Mantova (1 147); Regiunea Liguria (1 862); Provincia Rovigo (1 109) din Regiunea Veneto.
SECȚIILE DE VOTARE ÎN STRĂINĂTATE
Deschiderea secțiilor de votare pentru alegătorii din Diasporă constituie problema centrală a organizării scrutinelor electorale peste hotarele republicii.
Situația privind numărul secțiilor de votare din străinătate se prezintă în felul următor:
În vederea desfășurării alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, Guvernul Republicii Moldova, prin Hotărârea sa nr. 30 din 18 ianuarie 2019, a decis constituirea a 125 secții de votare în străinătate sau cu 25 mai multe decât la ultimul scrutin electoral. Însă aparențele înșeală. Partea slabă a Hotărârii menționate constă în faptul că adaosul de 25 de secții nu va înlătura neajunsurile grave constatate în cadrul turului II din 13 noiembrie 2016 al scrutinului prezidențial. Ba dimpotrivă, având în vedere că la 24 februarie 2019, fiecare alegător va primi nu 1 buletin de vot, ci 2 pentru alegerile parlamentare și alte 2 pentru dubiosul referendum, procesul de votare va fi încetinit considerabil și, astfel, la o secție de votare vor reuși să voteze cu mult mai puțini alegători decât la scrutinul precedent. Pe teritoriul R. Moldova, unde la o secție de votare votează în mediu mai puțin de 800 alegători, cele 4 buletine de vot nu vor constitui un mare risc pentru exercitarea dreptului la vot, însă peste hotare – da, în mod neapărat!
Hotărârea de Guvern nr. 30 din 18 ianuarie 2019 nu prevede deschiderea secțiilor de votare în multe localități ce găzduiesc comunități numeroase de moldoveni. Drept exemple pot servi orașele Denver (SUA) cu 333 înregistrări prealabile – cel mai mare număr din această țară; Calgary (344) și Edmonton (73) din Canada; Reggio Emilia (3 001 cetățeni moldoveni) și multe alte localități din Italia. De asemenea, a fost ignorată necesitata stringentă a deschiderii secțiilor de votare suplimentare în localitățile unde, la 13 noiembrie 2016, alegătorii au rămas fără buletine de vot.
Din motive necunoscute, MAEIE nu a propus, iar Guvernul nu a decis constituirea secțiilor de votare în străinătate în strictă conformitate cu cele trei criterii de bază menționate supra și în baza unei analize concrete și cuprinzătoare a situației din fiecare țară de reședință.
Tabelul alăturat privind numărul necesar de secții de votare privind desfășurarea alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 în Italia a fost întocmit în baza celor trei criterii menționate supra, cu stabilirea pragul de 500 alegători pentru constituirea unei secții. (Este de remarcat că pe teritoriul republicii acest prag este de doar 30 alegători.)
Astfel, în Italia urmează să fie constituite nu 29, ci 66 secții de votare, inclusiv, pe regiuni, după cum urmează:
Piemont – 5;
Lombardia – 13;
Alto Adige – 2;
Veneto – 13;
Friuli Veneto Gulia – 2;
Emilia Romagna – 12;
Liguria – 2;
Toscana – 4;
Umbria – 2;
Lazio – 5;
Marche – 2;
Campania – 1;
Puglia – 1;
Calabria – 1;
Sicilia – 1.
Nota bene!!! Aceste 66 secții de votare constituie numărul minim de secții necesare pentru cetățenii moldoveni din Italia, căci analiza a fost efectuată și concluziile au fost trase, luând în calcul doar 131.814 cetățeni moldoveni luați la evidența de reședință în baza pașaportului moldovenesc. Or, așa cum este indicat mai sus, în Italia sunt prezenți în număr foarte mare de cetățeni moldoveni cu cetățenie dublă, luați la evidența de reședință în baza pașaportului altui stat.
Tabelul vine să completeze neajunsurile serioase ale Hotărârii nr. 30 din 18 ianuarie 2019 și, totodată, constituie un îndemn adresat Guvernului de a redresa situația în mod neîntârziat. Deși Codul Electoral, art.30, alin (2) stipulează că secțiile de votare se constituie cu 35 de zile înainte de data alegerilor, operarea completărilor necesare în conformitate cu drepturile constituționale ale alegătorilor din Diasporă și bunele practici europene în materie electorală este posibilă, permisibilă și absolut necesară. Altminteri, problema va fi soluționată în cadrul unui lung și anevoios proces judiciar. De această dată, Diaspora nu va ceda! Căci miza este prea mare! Și nu se vorbește de putere politică, ci de supraviețuirea fărâmei noastre de neam.”
TABEL: NUMĂRUL NECESAR DE SECȚII DE VOTARE PENTRU ORGANIZAREA ALEGERILOR PARLAMENTARE DIN 24 FEBRUARIE 2019 ÎN ITALIA
Pentru a vizualiza întregul tabel, listați paginile.
TABEL-BUNSURSE STATISTICE:
1. Moldavi in Italia, https://www.tuttitalia.it/statistiche/cittadini-stranieri/repubblica-moldova/
2.Date privind înregistrarea prealabilă a alegătorilor din străinătate pentru alegerile parlamentare din 25 februarie 2019, Italia, https://inregistrare.cec.md/Statistics.
3. Rezultatele alegerilor prezidențiale, turul II de scrutin, Ambasade, procese verbale scanate, https://cec.md/storage/old_site_files/files/files/Alegeri_prezidentiale/Procese_verbale_turul1_Chisinau/Proces_Verbal_Ambasadele_Preziden%D0%98%E2%80%BAiale_2016_Turul_2.pdf
4. Date statistice din Registrul de stat al populației referitor la cetățenii Republicii Moldova plecați peste hotare la loc permanent de trai (starea la 01 februarie 2017), http://www.registru.md/date-statistice/referitor-la-cetatenii-rm-plecati-peste-hotare-la-loc-permanent-de-trai
