Astăzi vreau să vă fac o recomandare de film, bazat pe fapte reale și care dezvăluie luptele pentru formarea unui stat democratic. Elementele de bază ale unui stat democratic sunt libertatea de exprimare, independența justiției, spiritul datoriei civice și patriotice ale cetățeanului.
Așadar este vorba despre filmul „The Post: Secretele Pentagonului” (2017), inspirat din fapte reale – „Pentagon Papers”: informaţii compromiţătoare despre conducerea SUA și deciziile luate în raport cu războiul din Vietnam, un război care a schimbat viziunea asupra multor lucruri, atât în interiorul SUA, cât și pe plan internațional. Expun toate acestea, în contextul în care R. Moldova, a fost măcinată de mai multe evenimente de așa gen (războiul din Transnistria, 7 aprilie, miliardele furate, etc.) și care se includ foarte bine în contextul faptelor expuse în această peliculă.
Filmul dezvăluie această luptă continuă în a publica sau nu informații compromițătoare despre activitatea statului, informații care vizează în primul rând securitatea statului și sunt absolut necesare cetățenilor. In aceasta lupta se implica si forta a 4 a statului si anume presa. Vorbim despre ziarul ”The Washington Post”, care în acea perioadă (1971) era un ziar local, condus apropo de Kay Graham, prima femeie aflată la conducerea unui cotidian american valoros. Ben Bradlee era redactorul şef al publicației. Kay se ocupă de bani, iar Ben de informaţii. Kay şi Ben sînt un duo care „cântă” minunat libertatea presei. La The Washington Post este un jurnalism de calitate, profesionist, nobil. Precizez că ziarul ”The Washington Post” a fost fondat în 1887. Până acum a fost premiat cu 47 de premii Pulitzer, cel mai important premiu în jurnalism. În 2013, ziarul a fost comparat de fondatorul Amazon, miliardarul Jeff Bezos pentru o sumă de 250 de milioane de dolari.
Un gând aparte vine și în direcția celor care se numesc jurnaliști din R. Moldova, care ar trebui să fie în serviciul cetățenilor, nu în serviciul politicienilor, iar transparența și imparțialitatea trebuie să fie primele calități care să caracterizeze munca lor.
În perioada anilor ’70, expusa in film, Richard Nixon era preşedintele SUA, iar scena politică americană era destul de fragilă. Analistul militar Daniel Ellsberg oferă presei „Documentele Pentagonului”, sute de pagini care conțin documente secrete ale Pentagonului despre Războiul din Vietnam, anii 1945-1967. Era vorba despre decizii greşite luate de preşedinţi americani ce au determinat acţiuni violente ale armatei, pierderea vietilor a zeci de mii de tineri înrolați în armată şi care nu au fost raportate nici publicului, nici Congresului american. Accesul la informaţie era limitat atunci, iar oamenii credeau ceea ce preşedintele declara. Deşi ştiau că războiul din Vietnam nu poate fi cîştigat, preşedinţii americani au ales să continue, nu să se retragă, pentru a evita să fie umiliţi…
Între altele, un an mai târziu, doi jurnaliști tot de la ”The Washington Post”, Bob Woodward și Carl Bernstein, au dezvăluit renumitul scandal de spionaj politic Watergate. Acest scandal l-a determinat pe președintele american Richard Nixon să demisioneze și a condus la condamnarea câtorva dintre asociații săi. Cei doi jurnaliști au primit premiul Pulitzer pentru ancheta desfășurată.
Recomand filmul și judecătorilor, care emit decizii zilnic, în R. Moldova, într-o controversă permanentpă cu principiile democrației, pentru a vedea ce înseamnă independența justiției. Ziarul publică toate aceste documente secrete, iar Casa Albă îi dă în judecată. Dar se ajunge în fața tribunalului, sunt organizate proteste. Libertatea presei cîştigă la Curtea Supremă de Justiție a Statelor Unite ale Americii, în pofida tuturor presiunilor politice, împotriva implicării președintelui SUA, în pofida așa numitor „daune ireparabile pentru apărarea naţională”. Libertatea presei a câștigat, pentru că a existat și solidaritate între jurnaliști, între instituțiile de presă care își făceau onest meseria.
Revin la cele expuse în introducerea acestui articol, și anume că această istorie de viață este extrem de bună și pentru cei care dețin informații despre deciziile greșite pe care le-au luat instituțiile statului și au adus prejudicii majore țării. Sunt cel puțin trei dosare mari care rămân în ceață până astăzi: dosarul transnistrean, dosarul 7 aprilie 2009, furtul din sistemul bancar și despre care, cu siguranță, există informații, dar sunt tăinuite publicului.
Filmul se încheie cu mesaj profund pe care este bine să îl înțeleagă fiecare dintre noi, nu doar jurnaliștii, dar și cetățenii care au nevoie de o presă liberă: Jurnalismul are un rol esenţial în democraţie şi îi serveşte pe cetăţeni, nu pe politicieni.
Pentru a avea un stat democratic, fiecare verigă este importantă. Nu poți avea politicieni de calitate dacă nu există presă liberă, nu poți avea presă liberă dacă nu există justiție independentă, nu poți avea justiție independentă dacă nu ai cetățeni onești și cu demnitate. Fiecare dintre noi suntem parte a unei verigi, dacă fiecare ne-am face meseria onest, există șanse să ieșim din glod.
Și prietenii tăi merită să cunoască această informație. De aceea distribuie pe Facebook, pune LIKE, invită prietenii să aprecieze pagina de Facebook Elena Robu Blog și să se înscrie în grupul Vocea diasporei.
Informația este putere, informați-vă corect!
Cu respect, Elena Robu