Marius Zgureanu, editorul site-ului Romania Military, vorbește într-un interviu pentru Europa Liberă despre instrumentele folosite de Rusia pentru destabilizarea statelor vulnerabile, între care se află inclusiv „generarea unei crize sanitare, prin susținerea celor care se opun măsurilor de carantină sau izolare în timpul pandemiilor”. Spune că Transnistria este periculoasă nu doar față de R. Moldova, ci și față de Regiunea Odessa din Ucraina, putând aduce sub control rusesc tot spațiul R. Moldova.
„Dincolo de Marea Neagră, și Transnistria este o zonă cu potențial conflict, iar în 2014, când Rusia a anexat Crimeea, a fost la un pas să fie implicată într-un conflict. În al doilea rând, nu foarte departe de Deveselu, Serbia găzduiește la Niș o bază rusească denumită de intervenții în situații de urgență. În al treilea rând, Ungaria și Bulgaria, deși sunt în NATO, fac joc dublu, intrând din când în când și în siajul Rusiei din punctul de vedere al intereselor și politicii externe”, a declarat Marius Zgureanu.
Potrivit editorului, „Rusia va juca întotdeauna pe mai multe planuri, alternând amenințarea militară cu soft-power: mai un șantaj în Transnistria vizând R. Moldova și România, mai niște probleme cu alimentarea cu gaz (da, o parte semnificativă din gazul utilizat în România se importă), mai niște instigări la violență pe scenă politică românească lansate în presă, decredibilizarea instituțiilor statului român, găsirea unor idioți utili în structurile care se ocupă cu siguranță statului român, dar și în spectrul politic.
La aceste fronturi se adaugă dimensiunea economică: cazul combinatelor de oțeluri speciale, obiective strategice, vândute către ruși și delocalizate de aceștia; industria petrochimică, privatizată cu firme care dețin capital rusesc. Avem nevoie de investiții masive în infrastructură : energie, transport, comunicații, alimentație, medicală, chimică, surse de apă, așteptate de treizeci de ani, pentru a susține un război”.
Cât de periculoasă e baza militară rusească din Transnistria pentru România?
Marius Zgureanu: „Transnistria este periculoasă nu doar față de R. Moldova, ci și față de Regiunea Odessa din Ucraina, putând aduce sub control rusesc tot spațiul R. Moldova, zona aflată la nordul gurilor de vărsare ale Dunării, dar și portul Odessa. Pentru România, consolidarea prezenței rusești în teritoriul separatist al Transnistriei ar putea duce la crearea unui Kaliningrad la Marea Neagră: o zona generatoare de instabilitate cu care să ne învecinam și terestru, dacă pe partea maritimă situația e deja sumbră după anexarea Crimeii. La un moment dat, rușii ar putea încerca să aducă în Transnistria sisteme de rachete sol-sol cu bătaie medie sau sisteme antiaeriene și de război electronic care să creeze o a doua bulă de interdicție, după cea din Crimeea. Trebuie doar să găsească punctul slab la Chișinău sau la Kiev și eventual în formatul de negocieri pentru Transnistria pentru a putea tranzita aceste echipamente. Să nu uităm și faptul că existența RASSM din perioada interbelică, cu capitală la Bălți, a fost pretextul anexării Basarabiei și Bucovinei de Nord în 1940 de către URSS, pentru a îi reuni pe moldoveni”.
Cum ar arăta un atac al Rusiei asupra României și cum ar fi apărarea României?
Marius Zgureanu: „Cum am menționat anterior, Rusia joacă pe mai multe planuri diplomatico-economico-militare. Un astfel de atac se face deja resimțit în zona informațională, a presei, apoi în cea politică, susținând anumite formațiuni politice. Decredibilizarea instituțiilor statului, alimentarea nemulțumirii populației și instigarea la manifestații violente, alături de atacuri cibernetice ar putea face și ele parte din primul val, cel ale cărui efecte sunt mai puțin palpabile. Generarea unei crize sanitare, prin susținerea celor care se opun măsurilor de carantină sau izolare în timpul pandemiilor, poate face parte din arsenalul rusesc. Și încă nu am ajuns la un scenariu militar, acesta fiind mai puțin probabil pe termen scurt, atâta timp cât NATO rămâne în picioare, deși atât atitudinea președintelui american, derapajele Turciei, cât și semnele de întrebare ridicate de președintele francez arată că alianța nu se simte prea bine.
Interviul integral îl puteți urmări aici