La începutul acestei săptămâni Fundația Soros Moldova a organizat dezbateri publice cu privire la gradul de realizare a Acordului de Asociere. Experții, care au prezentat situația din câteva domenii cheie au recomandat Uniunii Europene să supravegheze mai strict asistența tehnică și financiară oferită pentru R. Moldova. De asemenea, UE este sfătuită să își sporească susținerea pentru societatea civilă și mass-media, pentru că este important să fie sprijinite valorile europene și de a reabilita calea europeană a Moldovei.
Așadar, iată principalele restanțe constatate de experți:
-Reformarea Comisiei Naționale de Integritate în Autoritatea Națională de Integritate (Elena Prohnițchi, ADEPT)
*trebuia efectuată până la sfârșitul anului 2016
*până acum a fost ales doar Consiliul național al ANI
*nu este clar cum vor fi aleși vicepreședintele și președintele ANI, un regulament în acest sens încă nu a fost publicat
*procesul de verificare a averilor demnitarilor este blocat, declarațiile de avere nu mai sunt verificate din anul 2015
*există o mare incertitudine cu privire la rezultatul reformei
*PDM a torpilat adoptarea pachetului legislativ privind integritatea la mijlocul anului 2015
-Transparența finanțării partidelor politice ca mijloc de a reduce corupția politică în Moldova (Igor Boțan; ADEPT)
*procesul electoral din 30 octombrie 2016 a fost afectat de abuzul pe scară largă a resurselor administrative, lipsa transparenței finanțării campaniilor și acoperire mass-media dezechilbrată
*eforturile Guvernului au eșuat
*cercul vicios al corupției poate fi rupt prin măsuri susținute și ferme pentru sporirea transparenței privind finanțarea partidelor.
– Investigarea corupției la nivel înalt (Vladislav Gribincea; CRJM)
*au avut loc reforme moderate, în mare parte legislative
*implementarea legislației constituie o problemă foarte gravă
*combaterea corupției trebuie începută de la nivel înalt
*reformarea procuraturii încă nu a avut loc
*Procuratura Generală trebuia să fie deja reorganizată
-Independența și responsabilitatea sistemului judiciar al Moldovei (Nadejda Hriptievschi, CRJM)
*selectarea și promovarea judecătorilor ridică semne de întrebare
*lipsa transparenței și procesul deficient de luare a deciziilor CSM
*utilizarea justiției penale împotriva unor judecător
*transparența scăzută a instanțelor
*autoritățile R. Moldova nu prezintă destulă voință pentru reforma sectorului justiției
-Adoptarea noii Legi a Audiovizualului (Victor Gotișan, expert independent)
*instituțiile oficiale ale statului sunt lipsite de voință în a moderniza cadrul juridic cu privire la audiovizual
*Legea învechită actuală cu privire la audiovizual le permite politicienilor să controleze situația din domeniul audiovizualului
principalele probleme nesoluționate se referă la concentrarea masivă a mass-media, monopolizarea pieței de publicitatem securitatea spațiului media/informațional (propaganda)
*Există un nou Cod al Audiovizualului care a fost elaborat în 2011 și care încă nu a fost adoptat în lectură finală. Instituțiilr oficiale le-au trebuit tocmai 4 ani pentru a înregistra proiectul de lege în Parlament, iar Parlamentului 2 ani incompleți pentru a-l adopta în prima lectură.
-Restabilirea sectorului bancar (Dumitru Alaiba, CPRM)
*în prezent nu se desfășoară nicio investigație eficientă cu privire la un furt echivalent cu 15% din PIB-ul țării
*UE trebuie să inițieze o investigație internațională credibilă și un grup operativ de recuperare a activelor, dar și o listă de sancțiuni
*UE trebuie să susțină societatea civilă și mass-media liberă și independentă
*prin aceste crime comise în R. Moldova, contribuabilii din UE au fost furați de sume semnificative de bani, oferiți Moldovei sub formă de asistență financiară.
Informația este putere, informați-vă corect!
Cu respect, Elena Robu