În ultima săptămână de campanie electorală, președintele ales al R. Moldova Maia Sandu prezenta primele 10 acțiuni anti-sărăcie pe care le va face în calitate de Președinte. Între altele, Maia Sandu a promis că va veni cu o inițiativă legislativă cu privire la curățarea sistemului judecătoresc și a procuraturii de oameni cu probleme de integritate și că va identifica soluții legale pentru declanșarea alegerilor parlamentare anticipate.
Ce poate face însă, în realitate, președintele țării, din punct de vedere legal când vorbim despre sistemul judecătoresc, demiterea procurorului general sau declanșarea unor alegeri anticipate?
Avocatul Vladislav Gribincea explică, pentru Portalul Nr.1 al Diasporei ER NEWS, ce atribuții are actualul președinte al țării în schimbarea procurorului general și care ar fi soluțiile legale pentru declanșarea alegerilor parlamentare anticipate.
E.R: Care ar fi soluțiile legale pentru declanșarea alegerilor parlamentare anticipate?
Vladislav Gribincea: Alegerile parlamentare anticipate pot fi declanșate doar în 2 cazuri – neadoptarea de către Parlament a legilor timp de 3 luni, ceea ce este puțin probabil, fie eșuarea de a numi repetat Guvernul. Pentru a doua condiție este necesară demisia sau demiterea actualului Guvern, care se face cu mai mult de jumătate din deputații aleși (51 de voturi). În cazul în care Guvernul este demis, după consultarea fracțiunilor parlamentare, Președintele nominalizează primul-ministru. Ultimul formează Guvernul și vine în Parlament. Dacă Guvernul nu este susținut de Parlament, procedura de nominalizare a Primului-ministru reîncepe. În cazul unui refuz repetat al Parlamentului de a vota Guvernul, Președintele țării are dreptul (însă nu este obligat) să dizolve Parlamentul, fiind declanșate alegeri parlamentare anticipate.
Ce prerogative are președintele țării pentru curățarea sistemului judecătoresc de oameni cu probleme de integritate? Cum poate asigura Maia Sandu o justiție independentă în R. Moldova?
Vladislav Gribincea: Curățarea sistemului judecătoresc nu este sarcina președintelui țării, ci a Consiliului Superior al Magistraturii și a organelor de combatere a corupției. Totuși, Președintele țării are anumite pârghii pentru a refuza numirea sau perpetuarea în funcție a corupților. Astfel, Președintele poate refuza numirea în funcție a unui judecător, reconfirmarea acestuia în funcție după primii 5 ani de activitate, sau promovarea unui judecător la Curtea de Apel sau în funcție de președinte de instanță judecătorească. Acest refuz trebuie motivat. Totuși, acest refuz poate fi înlăturat prin propunerea repetată a Consiliului Superior al Magistraturii, adoptată cu votul a 2/3 din membrii CSM. De asemenea, Președintele țării are dreptul de inițiativă legislativă, inclusiv în ceea ce privește funcționarea justiției, însă aceste proiecte trebuie susținute de Parlament.
Care sunt, potrivit legislației, prerogativele actualului președinte în schimbarea procurorului general?
Vladislav Gribincea: Conform Legii cu privire la procuratură, selectarea Procurorului General este sarcina Consiliului Superior al Procurorilor. Eliberarea din funcție a Procurorului General, fără acordul acestuia, de asemenea, se face doar la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor și doar în cazul comiterii unor abateri grave. Numirea și eliberarea din funcție a Procurorului General sunt atribuții ale Președintelui țării, însă aceste prerogative nu pot fi exercitate fără Consiliul Superior al Procurorilor. Eu nu văd cum, din punct de vedere juridic, Președintele țării poate demite Procurorul General, fără propunerea Consiliului Superior al Procurorilor și dacă nu a fost comisă o abatere de la lege. Procurorul General poate să-și prezinte singur demisia. De menționat că toți Procurorii Generali pe care i-a avut R. Moldova după anul 1998 au demisionat înainte de termen.